Un control detectiv este conceput pentru a localiza problemele după ce au apărut. Odată ce problemele au fost detectate, conducerea poate lua măsuri pentru a atenua riscul ca acestea să apară din nou în viitor, de obicei prin modificarea procesului de bază. Un exemplu de control detectiv este numărul de inventar fizic, care poate identifica cazuri în care inventarul efectiv este mai mic decât ceea ce este menționat în evidența contabilă. Un alt exemplu este o reconciliere bancară, care poate detecta retrageri neașteptate dintr-un cont bancar.
Un control detectiv este considerat a fi mai puțin robust decât un control preventiv, deoarece un control preventiv împiedică pierderile să apară vreodată, în timp ce un control detectiv poate duce la pierderi inițiale înainte de a putea fi implementate modificări corective.
