Data scadenței este data la care o datorie trebuie plătită integral. La această dată, suma principală a datoriei este plătită integral, deci nu se acumulează alte cheltuieli cu dobânzile. Data scadenței pentru unele instrumente de creanță poate fi ajustată pentru a fi la o dată anterioară, la opțiunea emitentului de creanță. De exemplu, emitentul unei obligațiuni poate avea opțiunea de a răscumpăra obligațiunea mai devreme de data scadenței oficiale, scurtând astfel perioada în care acumulează dobânzi.
Principalul asociat unui instrument de creanță poate fi plătit în totalitate de la data scadenței sau poate fi plătit treptat, pe durata instrumentului, în funcție de termenii asociați instrumentului.
Instrumentele de creanță pe termen lung sunt de obicei considerate a avea date de scadență la 10 ani de la data emiterii lor. Instrumentele de creanță pe termen mediu au scadențe cuprinse între patru și 10 ani după data emiterii lor, în timp ce instrumentele pe termen scurt acoperă perioade mai scurte. Exemple de instrumente de creanță sunt obligațiunile, împrumuturile și ipotecile.
