Finanţa

Analiza echilibrului

Analiza de rentabilitate este utilizată pentru a localiza volumul de vânzări la care o companie nu câștigă exact niciun ban, unde toată marja de contribuție câștigată este necesară pentru a plăti costurile fixe ale companiei. Marja de contribuție este marja care rezultă atunci când toate cheltuielile variabile sunt scăzute din venituri. În esență, odată ce marja de contribuție pentru fiecare vânzare se potrivește cumulativ cu suma totală a costurilor fixe suportate pentru o perioadă, a fost atins punctul de echilibru. Toate vânzările peste acest nivel contribuie direct la profituri.

Analiza rentabilității este utilă din următoarele motive:

  • Determinarea cantității de capacitate rămasă după atingerea punctului de echilibru, care relevă suma maximă a profitului care poate fi generat.
  • Determinarea impactului asupra profitului dacă automatizarea (un cost fix) înlocuiește forța de muncă (un cost variabil).
  • Determinarea modificării profiturilor dacă prețurile produselor sunt modificate.
  • Determinarea valorii pierderilor care ar putea fi suportate dacă afacerea suferă o încetinire a vânzărilor.

În plus, analiza pe echilibru este utilă pentru stabilirea capacității generale a unei companii de a genera profit. Atunci când punctul de echilibru este aproape de nivelul maxim de vânzări al unei afaceri, acest lucru înseamnă că este aproape imposibil pentru companie să obțină profit chiar și în cele mai bune circumstanțe.

Conducerea ar trebui să monitorizeze constant punctul de echilibru, în special în ceea ce privește ultimul element menționat, pentru a reduce punctul de echilibru ori de câte ori este posibil. Modalitățile de a face acest lucru includ:

  • Analiza costurilor . Examinați continuu toate costurile fixe, pentru a vedea dacă poate fi eliminat vreunul. De asemenea, revizuiți costurile variabile pentru a vedea dacă pot fi eliminate, deoarece acest lucru mărește marjele și reduce punctul de echilibru.
  • Analiza marjei . Acordați o atenție deosebită marjelor produsului și împingeți vânzările articolelor cu marja maximă, reducând astfel punctul de echilibru.
  • Externalizare . Dacă o activitate implică un cost fix, luați în considerare externalizarea acestuia pentru a o transforma într-un cost variabil per unitate, ceea ce reduce punctul de echilibru.
  • Prețuri . Reduceți sau eliminați utilizarea cupoanelor sau a altor reduceri de preț, deoarece acestea cresc punctul de echilibru.
  • Tehnologii . Implementați orice tehnologii care pot îmbunătăți eficiența afacerii, crescând astfel capacitatea fără creșterea costurilor.

Pentru a calcula punctul de echilibru, împărțiți cheltuielile fixe totale la marja de contribuție. Formula este:

Total cheltuieli fixe ÷ Procentul marjei de contribuție

O abordare mai rafinată este de a elimina toate cheltuielile non-numerar (cum ar fi amortizarea) din numerator, astfel încât calculul să se concentreze pe nivelul de rentabilitate a fluxului de numerar. Formula este:

(Total cheltuieli fixe - Amortizare - Amortizare) ÷ Procentul marjei de contribuție

O altă variantă a formulei este să ne concentrăm în schimb pe numărul de unități care trebuie vândute pentru a obține un nivel egal, mai degrabă decât nivelul vânzărilor în dolari. Această formulă este:

Total cheltuieli fixe ÷ Marja medie de contribuție pe unitate

O problemă potențială cu conceptul de rentabilitate este că presupune că marja de contribuție în viitor va rămâne aceeași cu nivelul actual, ceea ce poate să nu fie cazul. Puteți modela analiza rentabilității utilizând o serie de marje de contribuție pentru a înțelege mai bine posibilele profituri și pierderi viitoare la diferite niveluri de vânzări unitare.

$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found