Un contract de leasing cu finanțare directă este un acord de finanțare în care locatorul achiziționează active și le închiriază clienților săi, cu intenția de a genera venituri din plățile dobânzii rezultate. Conform acestui acord, locatorul recunoaște investiția brută în contractul de leasing și suma aferentă a veniturilor neîncasate. Investiția brută în leasing se calculează astfel:
Suma plăților minime de leasing, mai puțin componenta costului executoriu
+ Valoare reziduală negarantată în beneficiul locatorului
Valoarea venitului nerealizat este diferența dintre investiția brută în contractul de leasing și valoarea contabilă a acestuia.
Veniturile câștigate sunt recunoscute în câștigurile pe durata contractului de leasing. Locatorul folosește metoda dobânzii pentru a recunoaște acea sumă a venitului nerealizat care produce o rată constantă a rentabilității pe durata contractului de leasing.
Cel puțin o dată pe an, locatorul revizuiește valoarea reziduală estimată a proprietății închiriate. Dacă valoarea reziduală a scăzut și declinul este altul decât temporar, contabilizați declinul ca o pierdere în perioada curentă. Dacă valoarea reziduală a crescut, nu recunoașteți câștigul.
Un contract de leasing cu finanțare directă este de obicei oferit de instituțiile de finanțare, cum ar fi companiile de leasing de echipamente. Conform acestui acord de leasing, locatorul nu poate fi producător sau dealer.