O cheltuială non-cash este o cheltuială pentru care nu există nicio ieșire de numerar aferentă în aceeași perioadă. Cele mai frecvente exemple de cheltuieli non-cash sunt amortizarea și amortizarea; pentru aceste elemente, ieșirea de numerar a avut loc atunci când a fost achiziționată inițial o imobilizare corporală sau necorporală, în timp ce cheltuielile aferente sunt recunoscute luni sau ani mai târziu. În plus, se poate înregistra o cheltuială acumulată pentru care cheltuielile aferente în numerar sunt în perioada următoare. Un alt exemplu sunt cheltuielile legate de rezerve; de exemplu, o cheltuială de garanție este recunoscută în perioada curentă pentru a crește o rezervă pentru returnarea produselor, dar fluxul efectiv de numerar aferent rambursării unui client poate să nu aibă loc timp de câteva luni.
