Diferența dintre costurile fixe și cele variabile este că costurile fixe nu se modifică odată cu volumele de activitate, în timp ce costurile variabile sunt strâns legate de volumele de activitate. Astfel, costurile fixe sunt suportate pe o perioadă de timp, în timp ce costurile variabile sunt suportate pe măsură ce unitățile sunt produse.
Această diferență este o parte cheie a înțelegerii caracteristicilor financiare ale unei companii. Dacă structura costurilor este alcătuită în principal din costuri fixe (cum ar fi o rafinărie de petrol), managerii sunt mai predispuși să accepte oferte la prețuri scăzute pentru produsele lor, pentru a genera vânzări suficiente pentru a-și acoperi costurile fixe. Acest lucru poate duce la un nivel sporit de concurență în cadrul unei industrii, deoarece toate au probabil aceeași structură a costurilor și trebuie să își acopere toate costurile fixe. Odată plătite costurile fixe, toate vânzările suplimentare au de obicei marje destul de ridicate. Aceasta înseamnă că o afacere cu cost fix ridicat poate obține profituri foarte mari atunci când vânzările cresc, dar poate avea pierderi la fel de mari atunci când vânzările scad.
Dacă structura costurilor este alcătuită în principal din costuri variabile (cum ar fi o afacere de servicii), managerii trebuie să obțină profit din fiecare vânzare și, prin urmare, sunt mai puțin înclinați să accepte oferte la prețuri scăzute de la clienți. Aceste companii își pot acoperi cu ușurință sumele mici de costuri fixe. Costurile variabile tind să cuprindă o proporție relativ mare de vânzări, astfel încât profiturile generate de fiecare vânzare individuală odată acoperite costurile fixe tind să fie mai mici decât într-un scenariu de cost fix ridicat.
Exemple de costuri fixe sunt chiria, asigurarea, amortizarea, salariile și utilitățile. Exemple de cheltuieli variabile sunt materialele directe, comisioanele de vânzare și taxele pentru cardul de credit.
