Eșantionarea întâmplătoare este o metodă de eșantionare în care auditorul nu intenționează să utilizeze o abordare sistematică pentru selectarea eșantionului. Deși este de natură nestatistică, intenția este de a aproxima o selecție aleatorie prin alegerea articolelor fără părtinire conștientă, pe care auditorul intenționează să o reprezinte pentru populație. Poate fi dificil ca părtinirea să nu intre în acest tip de selecție, deoarece auditorul poate fi tentat să selecteze elemente care sunt mai convenabile de accesat. În consecință, rezultatele eșantionării întâmplătoare ar trebui privite cu un anumit grad de scepticism. Această abordare nu trebuie considerată un substitut fiabil pentru eșantionarea aleatorie.