Costul de oportunitate al capitalului este rentabilitatea incrementală a investiției pe care o companie o renunță atunci când alege să utilizeze fonduri pentru un proiect intern, mai degrabă decât să investească numerar într-o garanție comercializabilă. Astfel, dacă rentabilitatea proiectată a proiectului intern este mai mică decât rata așteptată a rentabilității unui titlu comercializabil, nu s-ar investi în proiectul intern, presupunând că aceasta este singura bază pentru decizie. Costul de oportunitate al capitalului este diferența dintre randamentele celor două proiecte.
De exemplu, conducerea superioară a unei companii se așteaptă să câștige 8% pe o investiție pe termen lung de 10.000.000 USD într-o nouă instalație de producție sau poate investi banii în acțiuni pentru care rentabilitatea pe termen lung așteptată este de 12%. Cu excepția oricăror alte considerații, utilizarea mai bună a numerarului este de a investi 10.000.000 USD în acțiuni. Costul de oportunitate al capitalului investiției în unitatea de producție este de 2%, ceea ce reprezintă diferența de rentabilitate a celor două oportunități de investiții.
Acest concept nu este atât de simplu pe cât ar putea apărea mai întâi. Persoana care ia decizia trebuie să estimeze variabilitatea randamentelor investițiilor alternative în perioada în care se așteaptă utilizarea banilor. Pentru a reveni la exemplu, conducerea superioară poate fi sigură că compania poate genera un randament de 8% la noua instalație de producție, în timp ce poate exista o incertitudine considerabilă cu privire la variabilitatea randamentelor unei investiții în stocuri (care ar putea fi chiar negativă în perioada de utilizare a numerarului). Astfel, variabilitatea randamentelor ar trebui luată în considerare și atunci când se ajunge la costul de oportunitate al capitalului. Această incertitudine poate fi cuantificată prin atribuirea unei probabilități de apariție rezultatelor diferite ale rentabilității investiției și utilizând media ponderată drept cea mai probabilă rentabilitate. Indiferent de modul în care este abordată problema,principalul punct este că există incertitudine în ceea ce privește derivarea costului de oportunitate al capitalului, astfel încât o decizie se bazează rar pe informații de investiții complet fiabile.